Arhitectura traumatică – Monumente ale Holocaustului (II)

Muzeul Evreilor, Berlin – arhitect Daniel Libeskind

Muzeul Evreilor constituit la Berlin este un proiect mai vechi al locuitorilor oraşului, pentru că această idee îşi are originea chiar de dinainte de primul război mondial şi nu avea scopul de memorial, care să trimită la victimele regimului sau ale conflictului armat. Încă din 1929 au existat planuri pentru realizarea unui muzeu al evreilor, care să adăpostească o serie de colecţii private, aflate în creştere, compuse din obiecte de artă şi de cult aflate în legătură cu cultura evreilor. La deschiderea acestui muzeu, în anul 1933, prima expoziţie era reprezentată de lucrările artistului Max Lieberman, iar exponatele au născut discuţii încă de la început. Se punea problema dacă arta evreilor ar trebui să fie definite prin prisma temelor religioase şi făcând mereu trimitere la acestea, sau dacă în primul rând ar trebui să luăm în considerare artistul şi propria lui biografie. Deşi Lieberman, care era născut evreu, nu a inclus niciodată teme cu acest specific în lucrările sale, întreaga operă a artiştilor cu origini evreieşti a fost considerată de nazişti decadentă şi anti-naţională, astfel că patrimoniul muzeului a fost confiscate, iar directorul lui a fost arestat.

În acelaşi timp cu aceste evenimente, s-a inaugurat un muzeu dedicat istoriei Berlinului, Markische Museum. În mod simbolic, acesta a fost realizat odată cu ridicarea Zidului Berlinului, ambele având rolul de îi separa şi a îi reprezenta pe cetăţenii Berlinului de Est. Pe de cealaltă parte, în Berlinul de Vest, se deschide un muzeu reprezentativ al oraşului, Muzeul Berlinului, într-o clăire barocă de secol XVIII, unde se regăseşte şi o colecţie importantă de artă iudaică, ţinută, însă, în depozite, întrucât muzeul nu avea un spaţiu adecvat expunerii acestui tip de obiecte[i].

(1) Cladirea baroca a Muzeului Berlinului

Începând cu anii 1960, membrii comunităţii evreieşti încep să anunţe necesitatea unui nou muzeu al evreilor, care să fie ataşat Muzeului Berlinului, iar pe la mijlocul anilor 1970, aici s-a inaugurat un

 departament de artă şi cultură iudaică în interiorul muzeului. Încă se ridică şi acum problema anterioară în ceea ce priveşte definirea artei de acst tip şi în acelaşi timp dacă este necesar un spaţiu complet autonom pentru aceste colecţii, sau dacă ele pot fi găzduite într-un departament care să depindă în continuare de muzeul principal[ii]. În ambele cazuri, discuţia centrală rămânea locul unde va fi construită această clădire.

Astfel, în 1988 se organizează un concurs pentru un “Muzeul al Evreilor”, conceput ca o extensie a Muzeului Berlinului. Scopul muzeului era acela de a expune obiceiurile, cultura şi modul de viaţă al evreilor, istoria acestei comunităţi şi contribuţiile acesteia la dezvoltarea oraşului. Au fost puse în conexiune distrugerea comunităţii evreieşti şi distrugerea oraşului, ambele de către acţiunile aceluiaşi regim, iar această idee a devenit principală în conturarea proiectului. Muzeul nu avea rolul doar de a readuce o parte din istoria oraşului, dar acesta îşi propunea să contribuie la procesul de reunificare şi la încercarea de a ameliora unele dintre rănile oraşului, chiar dacă Zidul Berlinului încă nu dispăruse.

Acest concurs a avut un câştigător incontestabil, în persoana lui Daniel Libeskind, care şi-a denumit proiectul “Între linii”. Prin această sintagmă el încerca să redea existenţa a două direcţii de gândire, una care reflectă organizarea spaţiului, iar cealaltă care se referă la relaţiile conflictuale dintre vieţile evreilor şi viaţa Berlinului. Spaţiul gol, care este un concept central în conformarea muzeului nu este doar un vid creat de absenţa evreilor, el este în acelaşi timp spaţiul care există între două linii, spaţiul ce rămâne şi face diferenţa între a cunoaşte şi a nu cunoaşte, este şi un spaţiu al traumei.

(2) Schiţa lui Daniel Libeskind pentru Muzeul Evreilor, Berlin

Clădirea abundă în simbolism şi într-o iconografie complexă, nu doar în ceea ce priveşte forma sa perceptibilă, dar şi în relaţia cu spaţiul exterior, modul de integrare şi de tratare a peisajului, absenţa unor ferestre convenţionale şi spaţii care care pot fi văzute, dar care nu pot fi accesate. Totuşi, cu excepţia puţinelor simboluri evidente (şinele de tren din pavajul din exteriorul clădirii sau grădina de stelae, cu sens memorial), semnificaţia tuturor acestor gesturi şi simboluri este destul de dificil de pătruns, mai ales pentru cineva care nu este la curent cu modul de interpretare şi exprimare a lui Libeskind.

(3) Muzeul Evreilor, extensia Muzeului Berlinului, Daniel Libeskind

În interiorul muzeului există două zone principale: spaţiul golit, vidul, care poate fi văzut, dar în care nu se poate intra şi spaţiul care conţine informaţia. Niciunul dintre acestea nu poate fi experimentat într-o manieră convenţională, dar în acelaşi timp, niciunul nu sfidează pe deplin înţelegerea. Întregul proiect emană totuşi un anumit tip de optimism. Un optimism care se bazează pe credinţa că arhitectul poate ridica întrebări şi problematici referitoare la evenimente trahice de proporţii, fără ca aceasta să implice o abordare romantică sau eroică şi fără chiar a se apropia de postmodernism[iii]. Şi de aceea se poate spune că Libeskind a reuşit să creeze spaţii care pot transmite emoţii ale traumei, fără a lucra cu evidenţe.

   

(4, 5) Spatiile vide din interiorul muzeului

[i] Roann Baris, Architectures of Memory and Counter-Memory: Berlin and Bucharest, http://www.radford.edu/rbarris/research/Architectures%2520of%2520Memory%25201.pdf, accesat la 30.06.2017

[ii]Idem

[iii]Idem

 

Sursele imaginilor:

1. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Berlin,_Kreuzberg,_Lindenstrasse_14,_Juedisches_Museum,_Kollegienhaus.jpg

2. https://www.google.ro/imgres?imgurl=https%3A%2F%2Fwww.inexhibit.com%2Fwp-content%2Fuploads%2F2014%2F07%2Fjewish-museum-berlin-libeskind-13.jpg&imgrefurl=https%3A%2F%2Fwww.inexhibit.com%2Fcase-studies%2Fdaniel-libeskind-jewish-museum-berlin%2F&docid=RpNicmOV0uqUnM&tbnid=A6ZykMFCBlG3JM%3A&vet=10ahUKEwjY8bepv7LZAhVOEVAKHcEkAaEQMwhXKCUwJQ..i&w=870&h=653&bih=908&biw=1920&q=daniel%20libeskind%20jewish%20museum&ved=0ahUKEwjY8bepv7LZAhVOEVAKHcEkAaEQMwhXKCUwJQ&iact=mrc&uact=8

3. http://www.berlin-info.de/en/museums/jewish-museum

4. http://www.zamyn.org/current/daniel-libeskind.html

5. https://theredlist.com/wiki-2-19-879-605-675-view-libeskind-daniel-1-profile-libeskind-daniel-jewish-museum-berlin-germany.html

 

Lasă un răspuns