Artiști în război – Atelier de front

Mai mult decât o expoziție dedicată evenimentelor istorice din Primul Război Mondial, expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război” își propune să prezinte aspectele umane, emoționante ale unor oameni surprinși în cele mai grele momente ale vieții lor. Cele 120 de opere cuprinse în expoziție redau drama din spatele uniformelor militare, a unor oameni obișnuiți, care se luptă cu lipsurile zilnice, cu suferințele fizice și emoționale, cu umilințele de pe front și din spatele lui, cu pierderile celor dragi, fiind într-o permanentă luptă pentru supraviețuire

În 1917, Marele Stat Major adună aproximativ 40 de artiști care vor imortaliza momentele războiului, sub toate formele și aspectele sale: scene de luptă, chipurile și dramele ostașilor, sărăcia, refugiații, prizonierii, cozile la alimente, foametea, durerea pierderilor omenești, moartea. Printre aceștia s-au numărat Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han sau Cornel Medrea, conform organizatorilor expoziției.

Paul Molda – Popescu – Sarja cavaleriei române de la Robănești (1916) Muzeul de Istorie a României

Convoaiele de militari germani capturați în urma ofensivei soldaților români din data de 10 noiembrie 1918, care au făcut ca trupele germane să se retragă, o parte din aceștia căzând prizonieri, au fost surprinse de sculptorul Cornel Medrea în lucrarea Prizonieri germani escortați de soldați români.

Cornel Medrea – Prizonieri germani escortați de soldați români (1918) Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I – Colecția Sculpturi

Momentele de repaus în care soldații profitau de puținele perioade de liniște, le dădeau răgazul sa-și ia gândul chiar și pentru scurt timp de la război, odihnându-se, citind scrisori de acasă sau destinzându-se alături de camarazii lor. Astfel de momente au fost surprinse de Aurel Băeșu, Mihai Onofrei, Constantin Petrescu Dragoe sau Ion Barbulesc B`Arg.

Constantin Petrescu Dragoe – Scrisori de pe front (1917) Muzeul Național de Istorie al României
Ion Barbulesc B`Arg – Soldat citind o scrisoare la adăpost la Mărăsești (1917) Muzeul Național de Istorie a României

În toamna anului 1917, contigentele rusești mobilizate la Iași nu mai respectă ordinele, nu mai apără Moldova de atacurile Puterilor Centrale, însă fac și mai grele eforturile armatei române de refacere a efectivelor pierdute, potrivit informațiilor oferite în cadrul expoziției. În acest context, scene ale staționării soldaților ruși la Iași au fost surprinse de Camil Ressu.

Camil Ressu – Soldați ruși în repaus (1916-1917)  Muzeul Militar National Ferdinand 1 Colecția picturi

Războiul nu a făcut victime doar pe câmpul de bătălie. Condițiile extrem de dificile de trai, sărăcia, foametea, bolile foarte greu de tratat sau bombardamentele au făcut un număr impresionant de victime. Nicolae Tonitza sau Ștefan Dimitrescu au ilustrat cu mult realism atitudinile simple, firești, care exprimă suferința adâncă în fața morții a mamei care și-a pierdut fiul sau a celor care au pierdut ființe dragi.

Nicolae Tonitza – Coadă la pâine (1920) Muzeul Național de Artă al României
Nicolae Tonitza – Femei in cimitir – 1920 – ulei pe carton – Muzeul Național de Artă al României Galeria de Artă Românească Modernă
Nicolae Tonitza – Mama soldatului (1919) Muzeul județean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”
Ștefan Dimitrescu – Morții de la Cașin (1916-1918) Muzeul Național de Artă al României – Galeria de Artă Românească Modernă

 

Ion Stoica Dumitrescu – În refugiu (1916-1917) Muzeul Național de Artă

În expoziție pot fi văzute și lucrări ale lui Tonitza, în postură de combatant, și nu de martor, care impresionează prin scenele sale din lagărele bulgărești, unde a fost luat prizonier, în urma înfrângerii suferite de armata română în fața trupelor germane și bulgare, în bătălia de la Turtucaia.

Nicolae Tonitza – Drumul spre Turtucaia (1916) ulei pe carton Muzeul Național de Artă al României

Chipurile ostașilor reflectă cel mai puternic drama și dimensiunea traumatizantă a războiului.

Gheorghe Ionescu – Sin(aia) – Din război (1917) Muzeul Național de Artă al României

Evenimentele marcante au lăsat urme în memoria artiștilor, reprezentate de lucrări omagiu aduse eroilor căzuți la datorie, adevărate alegorii ale războiului cu semnificații complexe pentru viitoarele generații.

Ignat Bednarik – Celor jertfiți (1919) Muzeul Național de Artă al României

Decorul expoziției este unul gri, sumbru, care duce cu gândul la tranșeele insalubre, redând alături de lucrări atmosfera traumatizantă a războiului.

Operelor aflate în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României li s-au alăturat lucrări aduse de la Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București, Complexul Muzeal Moldova din Iași și Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus” din Ploiești.

Expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război” marchează contribuția artiștilor la procesul de formare a memoriei colective în legătură cu Primul Război Mondial și poate fi văzută până pe 28 ianuarie 1918, la parterul Galeriei Naționale. O selecție din această expoziție va fi itinerată ulterior la Roma în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Museo del Risorgimento (Complesso Vittoriano).

Surse:

http://www.mnar.arts.ro

Din textele explicative ale expoziției

Lasă un răspuns