București – de la urbea patriarhală la capitala marilor înfăptuiri

Colecția Pinacotecii București își deschide încă o dată ușile la Muzeul Minicipiului București Palatul Suțu, organizând expoziția „București – de la urbea patriarhală la capitala marilor înfăptuiri”, o expoziție dedicată orașului București reprezentat în pictură, ceea ce oferă posibilitatea vizitatorilor o întâlnire cu urbea de odinioară, de la sfârșitul secolului al XIX-le și până în ultimele decate ale secolului XX. Operele sunt adevărate „documente” peisagistice, purtând vizitatorul pe străzi, în piețe, pe bulevarde, în clădiri pierdute sau păstrate prin veacuri, reconstituind atmosfera de altădată prin secvențe de viață cu personaje specifice locului (vânzătorul de ziare, sacagiul, chivuțele, negustorii). Toate aceste recompun ca într-un puzzle existența dinamică, în continuă metamorfoză, care a configurat Bucureștiul contemporan, conform organizatorilor expoziției.

Samuel Mutzner – Foișorul de foc
Adina Paula Moscu: Strada Clemenței

Caracterizat de contraste specifice, deseori menționate de călătorii străini veniți în București, orașul a fost perceput drept unul deosebit de pitoresc „cu aglomerația sa originală, pestriță și absolut aleatorie, cu barăcile și maghernițele neaoșe amplasate în vecinătatea dichisitelor palate occidentale, cu mahalalele crescute în jurul multelor biserici, cu negustori ambulanți, vocali, desculți și zdrențăroși (strecurându-se abil printre căruțe, automobile, birje, rădvane, tramcare etc, cu ulicioarele colbuite/înnoroite (în funcție de vreme și anotimp)”.1 Operele alese pentru expoziție redau această ambianță reprezentativă pentru Bucureștiul de odinioară, reconstituind armonia pierdută, devenită în timp legendă.

Alexandru Satmari – Biserica
Coca Odile Romano – Biserica Stavropoleos
Dumitru Ghiață – Piața Bibescu

Itinerariul expozițional este inaugurat de lucrarea ce o înfățișează pe Ana Davila alături de fiul său, Alexandru, surprinsă de Sava Henția într-o manieră alegorică, în haine tradiționale românești, ca o Mater Genetrix, personificare a urbei însăși.2

Sava Henția – Doamna Davila și fiul (Ana și Alexandru)

Periplul pornește de la imaginea Piaței Romane la sfârșit de secol XIX, greu de recunoscut astăzi, în urma tuturor transformărilor, pâna la clădiri-edificii contemporane, cum este Casa Poporului, și cuprinde străzi, edificii și piețe devenite emblematice, colțuri de București încărcate de istorie și reprezentate printr-un „compendiu de variante stilistice moderne”3: Târgul Moșilor, Turnul Colței, Casa Moruzi, biserica Stavropoleos, Calea Rahovei, Oborul, cartierul Floreasca sau Hanul lui Manuc, la care se adaugă zonele de promenadă ale epocii: Cișmigiul, Băneasa sau Parcul Herăstrău. Peisajele redate prind viață cu ajutorul personajelor specifice: vânzătorul de ziare, florăresele, chivuțele.

Juan Alpar Paraschivescu – Piața Romană
Sava Henția – Târgul Moșilor
Leon Orval – Vânzătorul de ziare
Camil Ressu – Turnul Colței

Expozția cuprinde și o secțiune postbelică, ce reunește lucrări aflate sub influența „realismului socialist”. Astfel este redată atmosfera sărbătorii de 1 Mai muncitoresc, a uzinelor și atelierelor, a maternităților, „sub semnul realizărilor cincinale și rodniciei programate, cu belșug (de producție) și spor (de natalitate obligatorie)”.4

Constantin Piliuță – 1 Mai Muncitoresc
Viorel Mărginean – Casa Republicii
Ion Sălișteanu – La maternitate

Expoziția „București – de la urbea potriarhală la capitala marilor înfăptuiri” poate fi vizitată până pe 23 septembrie 2018, la Muzeul Municipiului București Palatul Suțu.

Pinacoteca Bucureștiului a fost fondată prin decretul regelui Carol al II-lea al României, la 1 iunie 1933, și a fost inaugurată prin grija primarului de atunci, Dem. I. Dobrescu, a doctorului George Severeanu, devenit primul director al Pinacotecii, și a câtorva oameni de cultură, la 20 noiembrie 1933, în clădirea donată de Amiralul Gheorghe Urseanu, situată pe bulevardul Lascăr Catargiu, actualmente cunsocută drept Observatorul Astronomic. Colecțiile s-au format în timp, pornind de la un nucleu format din lucrări achiziționate de Primăria bucureșteană, cărora li s-au adăugat achiziții și donații (notabile au fost cele făcute de Filip Marin și Ioan Movilă). În patrimoniul Pinacotecii se află, actualmente, 2458 de lucrări de pictură semnate de importanţi autori români şi străini, între care: Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Marius Bunescu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Steriadi, Dimitrie Ghiaţă, Corneliu Baba, cărora li se adaugă aproximativ 2417 de lucrări de grafică şi o importantă colecţie de sculpturi semnate, între alţii, de Dimitrie Paciurea, Gheorghe Anghel, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Irimescu. În ceea ce priveşte artiştii străini, Pinacoteca deţine picturi şi lucrări de grafică aparţinând şcolilor flamandă, franceză, italiană, germană, conform Muzeului Municipiului București, conform Muzeului Municipiului București.

Surse:

Catalogul expoziției: București-de la urbea patriarhală la capitala marilor înfăptuiri, București, 2017

https://muzeulbucurestiului.ro/pinacoteca-municipiului-bucure%C5%9Fti.html, accesat la 15 octombrie 2017


Note:

1Liana Ivan-Ghilia în catalogul București-de la urbea patriarhală la capitala marilor înfăptuiri, București, 2017, p. 4

2Ibidem

3Ibidem, p. 5

4Ibidem

Lasă un răspuns