Conversia Centralei electrice Bankside in Muzeul de Arta Moderna din Londra – Tate Modern Museum

Tate Modern este o galerie de artă modernă din Londra. Este galeria națională de artă modernă a Regatului Unit și face parte din grupul Tate (alături de Tate Britain, Tate Liverpool, Tate St Ives și Tate Online). Aceasta are un succes fenomenal, iar publicul o adora, acest aspect nefiind atenuat de perioada de 10 de ani care s-a scurs de la deschidere. Deși serioșii critici de artă au blamat uneori „populismul” manifestat aici, mai ales în reprezentațiile de „arta la care se participă”, ce au loc în hala turbinelor. Cu toate acestea, aproximativ 5 milioane de vizitatori pe an par să nu fie deranjați de obiectul criticilor, făcând din Tate Modern cea mai populară galerie de artă contemporană – lucru incredibil – cel mai vizitat obiectiv al Londrei, înaintea lui British Museum.

Clădirea inițială realizată în anul 2000 reprezintă o reconversie a unei uzine ce genera energie electrică pentru oras. O parte din aceasta a fost transformata in muzeu si desi initial a fost privit cu suspiciune acest proiect, totusi se pare ca succesul sau a fost mai mare decat cel preconizat. In acest sens, arhitectii elevetieni, Herzog & de Meuron au castigat Premiul Pritzker pentru transformarea Statiei de energie Bankside, care a fost construita intre anii 1947 si 1963 si inchisa in 1981. Pastrand singurul cos central al cladirii, adaugand doua cutii de sticla ce strapung acoperisul si folosind vasta hala a turbinelor ca un spatiu de intrare dramatic si spectaculos, au conturat trei gesturi de geniu. Apoi, desigur, se creeaza minunate panorame ale Tamisei si ale catedralei St. Paul, mai ales de la restaurantul amplasat la etajul 7 sau de la cafeneaua de la etajul 4. De asemenea exista o cafenea la etajul al doilea si spatii de relaxare ce privesc asupra halei turbinelor. La aceasta, se va adauga, in coltul sud vestic, o extensie inalta de 11 etaje, cu unghiuri frante, imbracata in caramida, opera acelorasi arhitecti.

Criticii au, insa, dreptate intr-un anumit sens: Acest „efect Tate Modern” este mai degraba legat de cladirea in sine si localizarea sa, decat de operele de arta ale secolului XX din interior.

In situatia in care muzeul a atras mai multi vizitatori decat era asteptat la construirea lui, necesitatea extinderii mentionate a devenit din ce in ce mai evidenta. Proiectul in cauza a avut in vedere trei directii de dezvoltare aflate in sudul cladirii:

  1. Zona care nu mai apartinea de societatea EDF Energy
  2. Trei mari rezervoare de combustibil dezafectate, ce fusesera initial utilizate de uzina electrica
  3. Crearea unei extensii majore care va fi amplasata deasupra elementelor existente in sit si neutilizate.

Proiectul noii extinderi, de asemenea realizat de Herzog & de Meuron, a fost si ea controversata. Proiectata initial ca o piramida de sticla in trepte, sau un zigurat, aceasta a devenit pe parcurs un volum fatetat din caramida (care sa se potriveasca mai bine cu cladirea initiala a uzinei). Dupa o cercetare mai atenta, s-a constatat ca proiectul initial era prea costisitor, asa ca s-a recurs la acceptarea celei de a doua variante.

Imagini ale primei variante de extindere – piramida din sticla in trepte

Aceasta noua directie de dezvoltare va transforma Tate Modern. Va redefini muzeul pentru noile realitati ale secolului XXI, plasand in centru artistii si arta lor, fara a omite insa functiunile de invatare si cele sociale ale muzeului si creand legaturi mai stranse intre muzeu, comunitatea locala si City. (extras din interviu cu Chris Dercon, directorul Tate Modern din The Guardian)

Motivele realizarii proiectului Tate Modern

Tate Modern a fost proiectat pentru o capacitate anuala de 2 milioane de vizitatori. Acum acesta primeste aproximativ 5 milioane de vizitatori in fiecare an. Acest succes a generat presiune asupra facilitatilor existente si a programului.

Este necesar ca diferitele tipuri de spatii de galerii sa poata oferi o mai buna expunere a colectiilor. Filmele, proiectiile video, fotografiile si spectacolele au devenit moduri de exprimare artistica esentiale, iar artistii au imbratisat si adoptat noi tehnologii. Acum instalatiile ambitioase si imaginative „forteaza” limitele spatiilor traditionale.

Transformarea statiei si a rezervoarelor de petrol: o oprtunitate ideala de extindere

Deschiderea Muzeului Tate Modern in mai 2000 intentiona sa fie prima etapa in dezvoltarea Statiei electrice Bankside. A fost prevazut de la inceput ca rezervoarele de petrol dezafectate aflate in sudul sitului ar putea fi, eventual, integrate in galeriile existente.

Centrala electrica este inca folosita la alimentarea unei mari parti a orasului si al sudului Londrei. Societatea EDF, cea care detine centrala, isi modernizeaza echipamentele astfel incat sa ocupe doar o mica suprafata a cladirii. Aceasta creeaza proiectantilor oportunitatea ideala de a extinde Muzeul Tate Modern, iar rezervoarele de petrol sa devina baza noii constructii

Proiectul Tate Modern

Extinderea va crea un mediu mai degajat, mult mai primitor si atractiv. Expozitiile si spatiul de expunere va fi aproape dublat, oferind posibilitatea de expunere a unei parti mai mari a colectiilor. Aici vor fi mai multe cafenele, terase si spatii de intalnire.

De asemenea, vor exista aici o serie de noi facilitati, care vor putea conduce la o legatura a publicului mai stransa cu arta: spatii pentru interpretari, discutii, studiu individual, workshop-uri si practici bazate pe invatare.

Mai aproape de comunitate

Tate Modern este o parte a cartierului. Prezenta sa a adus contributii majore la revitalizarea societatii din zona Southwark si recunoaste importanta ca o cladire sa realizeze conexiuni stranse intre membrii comunitatii locale. Transformarea proiectului Tate Modern va fi un catalizator in ceea ce priveste aproprierea zonei si a acestui centru de interes si atractie.

Noua directie de dezvoltare va continua cu sustinerea cartierului. O sosea publica printre cladiri va face posibila crearea unei rute directe intre City si inima Southwerk-ului. Tot aici vor exista doua nou piete publice spre sudul si vestul cladirii. Spre est, a noua zona plantata va fi creata special pentru utilizarea de catre comunitatea locala.

Proiectul initial a fost inspirat si evolutia sa este una logica si fireasca, constanta. Transformarea unei uzine electrice in muzeu este ea insasi o forma de arta contemporana, echilibrat ascociata functiunii cladirii. Demersul si dezvoltarea acestuia sunt pline de semnificatie si conduc la un proiect care are esenta si este in spiritul locului. De asemenea, modul in care a venit extindere acestuia, ca o continuare a procesului, echilibrata si fluida este de apreciat. Aceasta nu este o simpla adaugire functionala, un nou corp care isi gaseste locul mai mult sau mai putin potrivit, doar pentru ca este nevoie de el. Acesta aduce un accent,care era necesar in aceasta compozitie si reuseste sa utilizeze intr-un mod artistic si ingenios materialele si metodele pe care situl le pune la dispozitie.

Tratarea si gandirea intregului ansamblu ca o „uzina de creatie” nu este neaparat o idee noua, ea fiind preluata in numeroase contexte si exista multe exemple de spatii industriale, tehnice, transformate in spatii de creatie si cultura neconvenionale; insa acesta pare a fi unul dintre exemplele cele mai inchegate si, desigur, la o scara mult mai mare, devenind astfel un simbol al orasului.

Modul de folosire a materialelor si de tratare a fatadei este si ea de apreciat, la aceasta folosindu-se un procedeu nou si spectaculos, care va face trecerea lina de la cladirea initiala la noua extindere. Astfel, se foloseste un panou perforat realizat din caramida, in spatele caruia seara stralucesc luminile, iar ferestrele si terasele apar ca niste taieturi in suprafata caramizilor.

Din punct de vedere spatial si al valorificarii elementelor volumetrice din sit, se remarca din nou o abilitate de necontestat in ceea ce priveste organizarea unor spatii functionale in interiorul unora care au avut o destinatie total diferita. Acestea au fost valorificate in mod eficient, astfel incat vechii cladiri s-au adaugat 20.000 mp in plus. Acestia au fost ocupati cu forme de arta neconventionala, proiectii, expozitii de fotografie, instalatii contemporane si alte forme de spectacol, manifestari dinamice in general, foarte potrivite cu forma volumului care le adaposteste.

In ceea ce priveste componenta sa sociala si influenta asupra orasului,   proiectul Tate Modern are un tel important si de admirat, un aspect necesar oricarui oras mare. Astfel, muzeul isi propune sa creeze o noua zona dinamica a Londrei – un campus de creatie care sa se extinda spre sud.  O noua intrare dinspre zona de sud va deschide o ruta nord-sud chiar prin interiorul ansamblului, creand un traseu pietonal dinspre City pana la hala turbinelor si Southwark. Noua dezvoltare va fi inclusa in lista atractiilor orasului, alaturi de London Eye, Design Museum si alte alemente constituite in 20 de organizatii culturale.

Creatia celor doi arhitecti are un impact important atat asupra zonei si comunitatii, functionand ca un liant intre membrii societatii, dar este si un simbol international, care vorbeste despre contributia pe care artele o aduc in conturarea unei societati ca un intreg, precum si locul pe care arta britanica il ocupa pe plan international. Aceasta a devenit o platforma de creatie, o institutie a secolului XXI, realizat pentru a servi urmatoarelor generatii de artisti si vizitatori. Iar calitatile arhitecturale si artistice ale proiectului lui Herzog si de Meuron sunt evidente din punctul de vedere al realitatii secolului nostru, ansamblul fiind atat spatiul ce adaposteste opere de arta contemporane, cat si un exponat in sine, un exponent al arhitecturii contemporane.

 

Bibliografie: www.tate.org.uk, 2012

The Guardian, interviu cu Chris Dercon, director Tate Modern

Jonathan Glancey, L’Architecture, Grund, 2007

Contemporary Architecture, Macarena San Martin, Kolon, 2008

Sursele imaginilor:

  1. http://www.designbuild-network.com/projects/tate-modern/tate-modern1.html
  2. http://www.archdaily.com/429700/ad-classics-the-tate-modern-herzog-and-de-meuron
  3. http://www.archdaily.com/429700/ad-classics-the-tate-modern-herzog-and-de-meuron
  4. http://www.tate.org.uk/about/projects/tate-modern-project/design
  5. http://www.itsliquid.com/the-tate-modern-project.html

Lasă un răspuns