Expoziția „Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox”, la Muzeul Național de Istorie al României

Muzeul Național de Istorie al României organizează expoziția „Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox”, prin care prezintă 31 de obiecte liturgice, de patrimoniu, precum argintărie, broderie, carte manuscrisă și tipărită, frescă, dar și obiecte din ceramică cu scene iconografice creștine descoperite în cadrul cercetărilor arheologice. Expoziția are o tematică inovatoare prin intermediul căreia este explicat rolul liturgic al obiectului, dar și istoricul fiecărei piese și beneficiază de un catalog care se va distribui împreună cu aplicația multimedia – „Noi tendințe în expunerea muzeală și în protejarea patrimoniului” – care cuprinde modele tridimensionale ale pieselor de patrimoniu incluse în acest proiect.

În ceea ce privește argintăria, în expoziție pot fi văzute ferecături de cărți religioase, potire, anafornițe, candele, cădelnițe, chivote, sfeșnice, ripide, dar și un Tetraevangheliar mai puțin cunoscut, manuscris, de la mănăstirea Florești a cărui istorie a fost recent reconstituită. Pentru cartea tipărită, Biblia lui Șerban Cantacuzino de la București reprezintă momentul istoric în care cartea religioasă a cunoscut o dezvoltare la scară largă.

Tetraevangheliar

De asemenea, obiectele din argint sau argint aurit folosite în desfășurarea ritualului religios, potire, anafornițe, ripide, chivote, cădelnițe sunt ele însele adevărate opere de artă. Măiestria cu care erau lucrate și respectarea dogmelor în realizarea lor dovedesc un grad de cunoaștere ridicat al preceptelor creștin-ortodoxe, precum și specializarea unor centre meșteșugărești, atât în spațiul intracarpatic, dar și extracarpatic, în special în jurul unor centre monastice mari. Sutele de ani care au trecut și lipsa unor inscripții de danie pe unele dintre ele au făcut ca informațiile despre donator, meșter și locașul de cult care a primit dania să fie doar intuite.

Broderia este reprezentată de două epitrahile, unul din vremea lui Broderia este reprezentată de două epitrahile, unul din vremea lui Alexandru cel Bun și celălalt de la Vasile Lupu, donații ale domnitorilor către ctitoriile lor – Mănăstirea Bistrița (jud. Neamț), respectiv Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Epitrahilul de la Mânăstirea Bistrița este datat de la începutul secolului al XV-lea și este brodat cu 16 medalioane (Fig. 1 și 2), reprezentând sărbători creștine, dispuse simetric, unite de cercuri cu cruci, care au de o parte și de alta șerpi încolăciți. Piesa este una dintre cele mai vechi broderii păstrate, care reprezintă în spațiul românesc influența broderiilor bizantine, conform organizatorilor expoziției. Arta broderiei medievale românești s-a dezvoltat în special în cadrul centrelor monastice ortodoxe care au devenit școli și ateliere de artă unde aceste obiecte erau lucrate cu o minuțiozitate deosebită.

Fig. 1 Botezul Domnului
Fig. 2 Nașterea Domnului

Fragmentele de frescă, decupate acum mai bine de o sută de ani de la Mănăstirea Curtea de Argeș și de la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași, ajută la conturarea ambientului religios al epocii medievale prin prezentarea acestora în expoziție. Atât Neagoe Basarab împreună cu familia sa, cât și Radu cel Mare, ctitori de prim rang ai locașului de cult, au fost pictați pe peretele de vest al naosului conform tradiției și iconografiei picturii religioase.

Neagoe Basarab împreună cu familia sa
Radu cel Mare, domn al Țării Românești

În expoziție poate fi văzută și o icoană „Deisis” pe lemn, care îl prezintă pe Iisus Hristos așezat pe un tron împărătesc cu decorații vegetale. În dreapta Lui se află Fecioara Maria, iar în stânga este reprezentat Sfântul Ioan Botezătorul.

Icoană „Deisis”

Expoziția „Ctitori, donatori și meșteri anonimi. Arta religioasă medievală în spațiul românesc ortodox” este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României până la finalul anului și face parte din proiectul „Obiect de cult-obiect de patrimoniu – operă de artă peste timp”, prin care sunt valorificate bunuri culturale și arhive documentare de o valoare excepțională care fac parte din patrimoniul muzeului. Proiectul este finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Lasă un răspuns