Expoziția „Vindecări miraculoase: Marius Bunescu”

Cea de-a paisprezecea expoziție din cadrul proiectului „Vindecări miraculoase”, desfășurat de Muzeul Municipiului București, își propune să prezinte publicului nouă lucrări de pictură semnate de Marius Bunescu (1881-1971) din patrimoniul Pinacotecii Municipiului București, readuse la imaginea originară în urma unui amplu proces de restaurare. Expoziția este și un bun prilej pentru vizitatori de a vedea imagini ale momentelor relevante din timpul proceselor de cercetare și restaurare și de a putea înțelege demersul tehnic al pictorului dincolo de imaginea finală a  lucrărilor.

Palatul de Justiție din București (ulei/ carton)

Tema principală a celor nouă lucrări din expoziție este orașul București. Peisajele citadine cu iarna din lucrările „Stradă din București”, „București”, „Cișmigiu” sau cele de toamnă din lucrările „Terasa Oteteleșeanu”, „Palatul de Justiție București” evocă ipostaze ale Bucureștiului în perioada interbelică. Lucrările „Ruinele Teatrului Național” (realizată după 26 august 1944), „Podul Rahovei” (realizată după 1947), „Punct sportiv la Herăstrău” (realizată după anii 50) și „Strada Izvor” (realizată după 1966) sunt tot mici fragmente reprezentate ale Bucureștiului, conform organizatorilor expoziției. 

București (ulei/ pânză)

Marius Bunescu s-a născut în 1881 la Caracal, în familia meșteșugarului Ioniță Bunea. După terminarea stagiului militar ajunge în Dobrogea unde se angajează pe postul de desenator silvic, moment în care îl cunoaște pe pictorul Dimitrie Hîrlescu, profesor la Constanța, care îl îndrumă în dezvoltarea aspirațiilor sale artistice. Sub influența acestuia, care absolvise cursurile Academiei Regale din Munchen, Bunescu va frecventa cursurile aceleiași academii începând cu anul 1906, unde va asimila și va practica impresionismul în varianta sa germană. Din 1911, odată cu participarea sa la Salonul Oficial din București, începe dezvoltarea carierei sale ca pictor, desenator, organizator și administrator de muzee și colecții pe scena vieții culturale (în 1938 primește în țară Premiul Național de pictură, în 1939 marele premiu și medalia de aur la expoziția internațională de la Bracelona; în 1949 preia conducerea Pinacotecii Naționale a Muzeului de Artă al R.P.R., iar în 1950 se ocupă de amenajarea Galeriei Naționale; în 1961 i se decernează titlul de Artist Emerit al Artei, iar în 1966 primește înalta distincție de Artist Emerit al Poporului), conform Simona Predescu, expert restaurator pictură. 

Strada Izvor (ulei/ carton)

De-a lungul carierei sale va aborda teme diverse, de la peisaj la natură statică, de la portret la compoziție îmbogățind prin creația sa, distinctă prin nota personală, peisajul modernității artei românești a secolului XX, conform expertului restaurator pictură, Simona Predescu. Dintre toate aceste teme, cea preferată rămâne peisajul citadin, pe care îl va descoperi treptat și va încerca să îl redea pe pânză „fără grandilocvență, fără ostentația pitorescului, dar cu tot farmecul vetust al străduțelor lui patriarhale”.1

Expoziția „Vindecări miraculoase: Marius Bunescu (1881-1971). Dezvăluiri despre pictori și pictura lor prin prisma restaurării” a fost vernisată miercuri, 13 decembrie 2017, și poate fi vizitată până pe 17 iunie 2018, la Muzeul Municipiului București Palatul Suțu. 

Surse:

Din textele explicative ale expoziției

Florea, V., Arta românească de la origini până în prezent, Ed. Litera, București, 2016


Note:

1Vasile Florea, Arta românească de la origini până în prezent, Ed. Litera, București, 2016, p. 518

Lasă un răspuns