Expozițiile Muzeului Național de Artă al României în 2017

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a oferit iubitorilor de artă, în 2017, expoziții tematice, din curente și perioade diferite, de la artă veche românească la artă contemporană românească și străină, multe dintre lucrări fiind expuse în premieră expozițională și, care alături de scenografiile sugestive fiecărei expoziții au reușit să transmită publicului mesajul dorit și trăirea unei experiențe unice.

Dedicată realismului socialist, expoziția Artă pentru popor (9 decembrie 2016 – 2 aprilie 2017) și-a propus să aducă în fața vizitatorului traseul pe care l-a parcurs plastica românească în perioada 1948-1965, punctând aspectele stilistice, dar și metamorfoza pe care a suferit-o în acest interval. Arta plastică realizată și promovată în perioada comunistă a reprezentat pentru aparatul de stat o metodă eficientă de „alfabetizare” sau de „re-alfabetizare” a cetățeanului, apelând la un repertoriu tematic restrâns și recurent legat de istoria Partidului comunist român și a celui sovietic, pentru a susține crezul socialismului.1 Expoziția „Artă pentru popor? Plastica oficială românească între 1948-1965” a fost curatoriată de Monica Enache și s-a desfășurat la parterul Galeriei Naționale de la MNAR.

Expoziția „Pictură românească din colecția Fundației Bonte” (14 februarie – 30 aprilie) a reunit 57 de lucrări realizate de artiști precum Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Ștefan Dimitrescu, Gheorghe Petrașcu, Francisc Șirato, Nicolae Vermont, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu sau Magdalena Rădulescu și a reprezentat configurarea unui specific românesc conținut de o colecție privată de artă, constituită de omul de afaceri Alain Bonte în anii petrecuți în România. Fundația Bonte, cu caracter cultural, are printre obiective promovarea artei românești pe plan național și internațional, conform Institutului Cultural Român. Prezentată în anul 2016 la Palatul Național Ajuda din Lisabona, expoziției curatoriate de Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă Constanța, i se alătură lucrări importante create în România în perioada 1875-1945, aflate în colecțiile MNAR.2 Expoziția a fost organizată de Muzeul Național de Artă al României, Fundația Bonte și Institutul Cultural Român la Muzeul Colecțiilor de Artă.

În Săptămâna Mare, MNAR a vernisat în Galeria de Artă Veche Românească expoziția „Ceruri de purpură. Văluri liturgice cu tema Plângerii” (12 aprilie – 29 octombrie), fiind expuse pentru prima oară publicului întreaga colecție de văluri liturgice cu tema Plângerii Domnului din patrimoniul muzeului, adevărate capodopere ale artei medievale românești. Printre acestea s-au numărat Epitaful egumenului Siluan realizat în 1437, Epitaful de la Dobrovăț, început la porunca lui Ștefan cel Mare sau Epitaful de la Mânăstirea Agapia. Tot în cadrul expoziţiei au mai fost prezentate 20 de icoane, broderii și piese de orfevrărie medievală decorate cu scene ce ilustrează diferite momente ale dramei christice, dar și filmul Soarele Negru, realizat în anul 1968 de regizorul Slavomir Popovici.3 Mai multe informații, aici.

Deschisă la Muzeul Național de Artă al României, în perioada 11 mai – 27 august, expoziția „Noul romantism negru” a adunat 34 de artiști provenind din Austria, Cehia, Danemarca, Germania, Norvegia, Olanda, România, Spania și SUA, ale căror 80 de lucrări care au fost expuse reiau tematica romantismului clasic, în versiunea sa „neagră”, retrăit și reinterpretat în manieră contemporană, cu abordări vizuale situate între Dark-Wave-ul progresiv și Finsterstrategie (strategii de reprezentare a tenebrosului). Temele abordate sunt legate de realitatea contemporană precum anxietatea dată de insecuritatea socială, amenințarea iminentă a războiului sau pierderea valorilor. Expoziția de la MNAR a deschis circuitul itinerant prin muzeele și galeriile de artă europene: Stadtgalerie Kie din Kiel, Künstlerhaus Bethanien din Berlin, Galerie der Stadt din Backnang, Künstlerhaus Palais Thurn und Taxis din Bregenz și Topičův Salon din Praga.4

Expoziția-eveniment „Ștefan Câlția. Obiecte grăitoare” a fost deschisă timp de patru luni, din 20 mai până pe 20 septembrie, perioadă în care pasionații de artă și frumos au fost invitați să descopere pe lângă picturile maestrului și o serie de obiecte personale colecționate de acesta de-a lungul timpului și care au jucat un rol fundamental în crearea lucrărilor. Curatorii expoziţiei, Liliana Chiriac (Muzeul Colecțiilor de Artă) și Alexandra Manole (Galeria Posibilă) au reușit săa aducă noi perspective de vizitare și design expozițional care le-au oferit vizitatorilor trăirea unei experiențe profunde.5

Poate mai mult decât o expoziție retrospectivă dedicată unuia dintre cei mai dinamici și mai nonconformiști artiști români, expoziţia „Ion Grigorescu: Opera pictată 1963 – 2017”, a însemnat readucerea în prim plan a operei pictate, inclusiv cea murală, fiind de cele mai multe ori lăsată într-un con de umbră, în favoarea proiectelor multi-media sau a performance-urilor cu care artistul și-a obișnuit publicul. De altfel, expoziția a adunat pentru prima oară în același loc 80 de lucrări, realizate între 1963 și 2017, prezentate sub forma a șase secțiuni ce surprind momente-cheie ale carierei sale artistice: „Paleta” (1963-1965), „Răspântia” (1965-1968), „Revizorul” (1968-1971), „Exodul” (1972-1978), „Săritura cu pictura” (1979-1993) și „Marginea era centru” (1993-2017).6 Expoziția, curatoriată de Erwin Kessler, istoric și critic de artă, director al Muzeului de Artă Recentă – MARe, a fost organizată de Muzeul Național de Artă al României și Fundația Muzeul de Artă Recentă – MARe, în perioada 9 iulie – 22 octombrie. Mai multe informații, aici.

Vernisată pe 23 august 2017, expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război” aduce în fața publicului peste 120 de lucrări ale artiștilor care au participat la Primul Război Mondial. Printre artiștii combatanți sau mobilizați special de Marele Cartier General, retras la Iași, se numără Nicolae Tonitza, Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea sau Cornel Medrea. Adevărate mărturii de război, lucrările copleșesc privitorul prin latura lor emoțională, evocând drama oamenilor în fața războiului, a sărăciei, a lipsurilor, a umilințelor și a neputinței în fața morții.7 Scenografia expoziţiei este una extrem de sugestivă, redând atmosfera traumatizantă a tranșeelor războiului. Expoziția poate fi vizitată până pe 28 ianuarie 2018, la parterul Galeriei Naționale a Muzeului Național de Artă al României. Mai multe informații, aici.

Deschisă pe 29 septembrie 2017, în sălile Kretzulescu ale Muzeului Național de Artă din România, expoziția „Un vis locuit/Un rêve habité” este dedicată arhitecturii și cuprinde o selecție de lucrări de grafică realizate de șapte artişti belgieni francofoni: Pol Bury, François Schuiten, Luc Schuiten, Luc Van Malderen, Anne Dyckmans, Thierry Lenoir, Thierry Wesel. Operele de artă expuse invită la armonizarea şi ordonarea haosului, mijlocind totodată o călătorie stranie printre visurile artiștilor, inspirați de „construcția” și „de-construcția” din și prin arhitectură, oferind prilejul unei (re)întâlniri cu o temă predilectă a culturii belgiene moderne – orașul tentacular.8 Expoziția, oraginizată de Muzeul Național de Artă al României, Delegația Valonia-Bruxelles la București și Centrul Gravurii și al Imaginii imprimate din La Louvière, în cadrul Programului de cooperare dintre Valonia-Bruxelles şi România, poate fi vizitată până pe 28 ianuarie 2018. Mai multe informații, aici.

Expoziția „În lumea personajelor lui Löwendal”, dedicată operei lui George Löwendal cu ocazia aniversării a 120 de ani de la naşterea artistului, își propune să prezinte prin cele 120 de lucrări, multe dintre acestea expuse în premieră, forța creatoare dar și personalitatea sa prolifică. Expoziția este o dovadă în plus a faptului că opera sa acoperă genuri și stiluri diferite: pictură, schițe scenografice și de costum realizate în perioada Cernăuți, grafică de șevalet, schițe „proletcultiste”, afișe și reclame. Dintre toate acestea se remarcă galeria de personaje dedicată în mare parte personajelor din lumea satului bucovinean.9 Expoziția este organizată de Muzeul Național de Artă al României și Fundația Löwendal, în parteneriat cu Festivalul Naţional de Teatru (FNT) și poate fi vizitată până pe 31 ianuarie 2018 la Muzeul Colecțiilor de Artă. Mai multe informații, aici.

Surse:

Lasă un răspuns