MNAR a redeschis Sala Constantin Brâncuși

Eu, cu noul meu, vin din ceva care este foarte vechi. 

(Constantin Brâncuși)

Începând cu luna decembrie, Muzeul Național de Artă (MNAR) a redeschis Sala Constantin Brâncuși în cadrul expozitiei pemanente a muzeului, care poate fi vizitată la etajul al doilea al Galeriei Naționale – Galeria de Artă Românească Modernă.

După o întrerupere de aproape un an, MNAR, deținător al celor mai multe opere ale sculptorului în România, reintroduce în circuitul expozițional 14 lucrări ale lui Constantin Brâncuși, reprezentative pentru perioada de formare și pentru cea de tranziție către stilul sintetic care l-a consacrat, potrivit organizatorilor expoziției. Ambianța scenografică inovatoare reflectă drumul parcurs de Brâncuși de la o reprezentare realistă la „sculptura ca idee”, invitând publicul să redescopere opere precum: „Somnul”, „Danaida”, „Scaun”, „Cap de copil”, „Supliciul”, „Macheta pilonului Porții Sărutului”, „Prometeu”, „Inginerul Ion Georgescu-Gorjan”, „Bustul pictorului Dărăscu”, „Schiță pentru portretul generalului Carol Davila”, „Rugăciunea” și „Bustul lui Petre Stănescu”. Acestora li se alătură „Cumințenia Pământului”, operă de referință în creația sculptorului, aflată astăzi în proprietate privată.

Noua expunere prezintă și o lucrare de grafică – un „Nud” feminin care va rămâne o perioadă limitată în expoziție din motive de conservare. Aceasta va fi expusă câte trei luni pe an și face parte din patrimoniul muzeului – Cabinetul de Gravură și Desen.

Constantin Brâncuși (1976-1957) este considerat un reper al modernismului și totodată un deschizător de drumuri pentru cele mai importante direcții ale sculpturii post moderne și contemporane. Absolvent al Școlii Naționale de Arte Frumoase din București, unde i-a avut ca profesori pe Ion Georgescu și Wladimir Hegel, și al Ecole des Beaux-Arts din Paris, sub îndrumarea lui Antonin Mercie, acesta va ajunge în primele luni ale anului 1907 în atelierul lui Auguste Rodin. Experiența din atelierul lui Rodin, pe care tânărul sculptor o sintetizează în celebra expresie „la umbra marilor copaci nu crește iarba”, îl va inspira în crearea unor lucrări precum „Supliciu”, „Rugăciunea” sau „Somnul”. În opera lui Brâncuși, reprezentarea realistă se îndreaptă spre „sculptura ca idee” și, așa, cum remarca Ezra Pound în 1921, citată de curatorii expoziției,  sculptorul obține esența metafizică prin abstractizare, viziune creativă care îl transformă într-unul dintre cei mai originali artiști ai secolului XX.

Portretele de copil sunt adevărate exerciții de virtuozitate plastică în opera lui Constantin Brâncuși.

Atenția la preocupările și descoperirile contemporanilor devine vizibilă în interesul pentru primitiv și arhaic, care se reflectă în lucrarea Cumințenia Pământului. Într-un bloc de calcar crinoidal, adus din grotele Savonnieres din apropierea Parisului, Brâncuși sculptează o operă care va bulversa indiscutabil modelele estetice ale vremii. Astfel, mica făptură nudă, ghemuită, care sintetizează o întreagă estetică arhaică, reprezintă primul pas făcut de Brâncuși în procesul de simplificare minimalistă a formei care l-a consacrat, conform organizatorilor expoziției. 

Cumințenia Pământului

Expoziția include și un monument funerar realizat de Constantin Brâncuși în anul 1907, pentru mormântul avocatului Petre Stănescu. Ansamblul, format din bustul defunctului, care la înălțimea unui soclu de 2,5 metri, veghează asupra unei femei îngenunchiate, în rugăciune. Considerată o reflecție asupra morții, învierii și naturii sacre, „Rugăciunea” deschide parcursul parcursul subtilizării formelor pentru reprezentarea esenței simbolice, potrivit organizatorilor expoziției. 

Conceptul expozițional aparține societății de arhitectură Abrupt Arhitectura, alături de Creativ Flooring, Aedificia Carpați, Rombigal, SHO-SHA Adertising, iar expunerea operei Cumințenia Pământului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Banca Transilvania și Asociația Prietenii MNAR.

Surse:

http://www.mnar.arts.ro/arhiva-evenimentelor/eveniment/213-s-a-redeschis-sala-constantin-br%C3%A2ncu%C8%99i, accesat la 8 decembrie 2017

Din textele explicative ale expoziției

Lasă un răspuns