Patrimoniu pentru viitor

CONSERVAREA PATRIMONIULUI – Muzeul de Artă Veche Apuseană „ing. Dumitru Furnică-Minovici”

Niculăiț Ingrid-Iulia (Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”)

Patrimoniul este un termen generic ce se află în centrul tuturor preocuparilor specialistilor. Nicio institutie muzeală – indiferent de mărime, de prestigiu, de numărul personalului de care dispune, nu poate exista fără patrimoniu. Patrimoniul definește, conferă personalitate, dimensiune științifică, individualizează, atrage și stârnește interesul vizitatorilor oricărui muzeu. Patrimoniul cultural este constituit din bunuri mobile și imobile, tradiții și expresii culturale imateriale – mărturii excepționale ale creativității umane de-a lungul istoriei sale. Altfel spus, patrimoniul cultural cuprinde monumente și ansambluri istorice și de arhitectură, situri arheologice, peisaje culturale, bunuri mobile cu valoare istorică, artistică, etnografică, științifică și tehnică, tradiții.

Trebuie să avem grija de patrimoniul românesc, din țara noastră, susținând activ salvarea și conservarea acestora. De aceea dovezile trecutului sunt ceea ce ne reprezintă pe noi, ne unește, atât în prezent, cât și în clipele ca vor urma.  De asemenea, proiecte culturale au ca scop descoperirea si punerea pe harta europeană a patrimoniului românesc material și imaterial.

Pentru a arata importanta promovării patrimoniului expus în casele –muzeu Minovici s-a format Asociatia Culturală „Patrimoniu pentru viitor”o organizaţie non-profit, care continuă activităţile Asociaţiei „Prietenii Muzeelor Minovici”, infiintate in 2005. Aceasta a avut ca obiectiv principal schimbarea situaţiei existente a celor două muzee Minovici – de artă populară şi de artă veche medievală apuseană. Asociaţia număra iniţial peste 80 de prieteni care, prin voluntariat, au reuşit să contribuie la creşterea vizibilităţii unor probleme culturale, dar şi la valorificarea patrimoniului naţional prin propuneri de proiecte educative și culturale, aplicații la fonduri culturale, organizarea de conferințe și activități de strângere de fonduri pentru restaurarea și reabilitarea muzeelor si promovarea muzeelor în țară și străinătate.

Demersul strângerii de fonduri pentru cele două muzee Minovici a continuat prin evenimentul „Hora din Livadă”, 25 iunie 2010. Iubitorii muzicii şi ai dansului populare româneşti au fost bucuroşi să înveţe paşii unei hore. Totodată, a fost şi un eveniment care a deschis calea pentru promovarea iei româneşti, revistele de profil preluând acest model pentru alte evenimente culturale sau mondene. Fondurile strânse au fost alocate pentru restaurarea garniturii Ludovic XV, alcătuită dintr-o canapea şi două fotolii, din colecţia Muzeului de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică – Minovici”.

Imagini pentru Lorem ipsum

Cele 3 piese au fost restaurate în cadrul Muzeului Naţional Brukenthal, Sibiu, şi reintegrate în colecţie în anul 2011. Pe data de 27 noiembrie 2011, cunoscuta pianistă Elisabeth Leonskaja a susţinut un recital pro bono la Ateneul Român. Artista este o veche prietenă a României, a Bucureştiului. În 1964 ea a câştigat prestigiosul concurs George Enescu. În urma evenimentului, Asociaţia a strâns şi a donat Academiei Române fondurile necesare pentru demararea proiectului de reparare a acoperişului Muzeului. Proiectul finalizat în anul 2012 a permis monumentului să rămână protejat de capriciile vremii.

 Fondurile rămase au fost folosite pentru restaurarea mai multor obiecte de patrimoniu din colecţia aceluiaşi muzeu: lada veneţiană, pictura „Păsări vânate” şi garnitura de scaune Rocaille – proiecte finalizate în decursul anilor 2013 şi 2014, în colaborare cu Muzeului Naţional Brukenthal şi Complexul Muzeal Naţional Astra, Sibiu.

 

Politica dezvoltării sustenabile a patrimoniului cultural are un efect pozitiv asupra relansării economice a regiunii şi nu este neglijabil nici efectul acestuia asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii. În vederea atingerii scopului urmărit trebuie exploatate posibilităţile de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracţie din regiune, în vederea reducerii decalajului economic, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă, precum şi pentru întărirea identităţii colective a comunităţii. Astfel, reabilitarea unui monument istoric încurajează investiţii în reabilitarea clădirilor învecinate, ducând la reintroducerea în circuitul economic al unui întreg ansamblu de clădiri, a unui cartier, oraş, creând astfel importante resurse financiare.

Lasă un răspuns