Un mărțișor de 55 000 de euro

Caleidoscop, Home

Tabloul „Ciobănaş cu turmă de oi”, de Nicolae Grigorescu, a fost adjudecat cu suma de 55.000 de euro în „Licitaţia de Mărţişor II – Pictură şi Sculptură” organizată miercuri, 28 februarie, de Artmark. 

Opera a făcut parte din colecția dr. Alexandru Obregia, medic psihiatru și profesor universitar. Cariera lui Obregia este legată de dezvoltarea psihiatriei, fiind responsabil pentru construirea în România a primului Spital de Neuropsihiatrie, în București în 1923. Dr. Obregia nu a fost doar un colecționar de Grigorescu, ci și medicul personal al acestuia, în ultimii ani de viață ai pictorului.

”Viaţa lui Grigorescu o povestesc operele lui. O viaţă simplă, tăcută, ordonată, puternică, închinată toată artei lui. În afară de artă nimic nu exista pentru el. Acolo şi-a pus adânca lui iubire de natură, de podoabele şi de tainele ei, minunate pretutindeni…” Alexandru Vlahuță

Dacă împărţim în trei mari secvenţe, după criterii cronologice şi stilistice, opera lui Grigorescu lucrarea de faţă ar aparține ultimei perioade (sfârșit de secol  XIX).  Grigorescu, un pictor al plein air-ului reușeste să capteze  un moment  de lumină estivală la amiază specific zonei colinare, subcarpatice, probabil din zona unde acesta își stabilise locuinţa. Pe parcursul carierei sale artistul a realizat  peisaje aparţinând aceleiaşi familii picturale. Lucrarea respiră aerul specific grigorescian, în care  rafinamentul  artistului poate fi  identificat în cromatica dată de culorile naturii: albastrul şi albul cerului,  verdele deschis, luminos al vegetaţiei şi  nuanțele mai calde ale pământului dar și în proporţiile elementelor compoziţionale. Pictorul reușind să creeze un spațiu între cer şi pământ care  favorizează aerul atmosferic. Simetria spațiului dintre cer si pământ  este ruptă de cele două triunghiuri prelungi orizontale, suprapuse parţial şi care nuanţează şi sensibilizează dialogul dintre zonele delimitate ale cerului şi pământului. Peisajul este completat de silueta celor doi copaci, animat de prezența  ciobanului şi  a oilor răspândite pe prima colină, sub forma unor accente de alb, executate rapid, magistral, din vârful pensulei dar și a norilor care par în mișcare pe cerul străveziu.  
”În pictura lui Grigorescu și a lui Andreescu peisajul românesc capătă și o nuanță particulară, care era a locurilor și a priveliștilor noastre. Sub cerul nostru lumea se îmbracă în transparențe aurii și în nuanțe rare, care sunt ale arșiței și ale  pulberii noastre. Priveliștea este tivită de aureole sau e impregnată de vibrații aeriene care poartă în ele, parcă difuză, și lumina și umbra acelorași imagini. Sub penelul altor pictori, același peisaj ar fi putut duce la realizări impresioniste. Calitatea aerului ca și a luminii ar fi putut îngădui acest fel de pictură. Grigorescu… avea să se oprească însă la imaginea mai solidă a unui plein-airism, în care paleta se subțiază deseori până la străvezii irizări de lumină, viziunea pictorului rămânând totuși destul de consistentă și atașată mai mult chipului material decât jocului de atmosferă al luminii zugrăvite.” (Al. Busuioceanu, Scrieri despre artă, Meridiane, București,1980, p.90)

Între lucările cumpărate la prețuri ridicate s-au numărat „Ghiocel” de Grigorescu – 24.000 de euro, „Flori de primavară” de Nicolae Tonitza și „Clopotnița Mănăstirii Viforâta” de Gheorghe Petrașcu – fiecare la 12.000 de euro, „Peisaj cu case” de Alexandru Ciucurencu, „Turbanul roșu” de Theodor Pallady – fiecare la 5.000 de euro, „Târgul de duminică” de Rudolf Schweitzer Cumpăna și „Ciclamene” de Nicolae Vermont – fiecare la 2.750 de euro și sculpturile „Perseu” (Omagiu lui Benvenuto Cellini) de Salvador Dali și „Om, timp, spațiu” de Ion Mândrescu – fiecare la 3.500 de euro.

 

Bibliografie:

Al. Busuioceanu, Scrieri despre artă, Meridiane, București,1980, p.90.

Surse online: 

https://www.artmark.ro/

https://www.agerpres.ro/

 

Lasă un răspuns