Mai mult decât o expoziție dedicată evenimentelor istorice din Primul Război Mondial, expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război” își propune să prezinte aspectele umane, emoționante ale unor oameni surprinși în cele mai grele momente ale vieții lor. Cele 120 de opere cuprinse în expoziție redau drama din spatele uniformelor militare, a unor oameni obișnuiți, care se luptă cu lipsurile zilnice, cu suferințele fizice și emoționale, cu umilințele de pe front și din spatele lui, cu pierderile celor dragi, fiind într-o permanentă luptă pentru supraviețuire
În 1917, Marele Stat Major adună aproximativ 40 de artiști care vor imortaliza momentele războiului, sub toate formele și aspectele sale: scene de luptă, chipurile și dramele ostașilor, sărăcia, refugiații, prizonierii, cozile la alimente, foametea, durerea pierderilor omenești, moartea. Printre aceștia s-au numărat Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han sau Cornel Medrea, conform organizatorilor expoziției.
Convoaiele de militari germani capturați în urma ofensivei soldaților români din data de 10 noiembrie 1918, care au făcut ca trupele germane să se retragă, o parte din aceștia căzând prizonieri, au fost surprinse de sculptorul Cornel Medrea în lucrarea Prizonieri germani escortați de soldați români.
Momentele de repaus în care soldații profitau de puținele perioade de liniște, le dădeau răgazul sa-și ia gândul chiar și pentru scurt timp de la război, odihnându-se, citind scrisori de acasă sau destinzându-se alături de camarazii lor. Astfel de momente au fost surprinse de Aurel Băeșu, Mihai Onofrei, Constantin Petrescu Dragoe sau Ion Barbulesc B`Arg.
În toamna anului 1917, contigentele rusești mobilizate la Iași nu mai respectă ordinele, nu mai apără Moldova de atacurile Puterilor Centrale, însă fac și mai grele eforturile armatei române de refacere a efectivelor pierdute, potrivit informațiilor oferite în cadrul expoziției. În acest context, scene ale staționării soldaților ruși la Iași au fost surprinse de Camil Ressu.
Războiul nu a făcut victime doar pe câmpul de bătălie. Condițiile extrem de dificile de trai, sărăcia, foametea, bolile foarte greu de tratat sau bombardamentele au făcut un număr impresionant de victime. Nicolae Tonitza sau Ștefan Dimitrescu au ilustrat cu mult realism atitudinile simple, firești, care exprimă suferința adâncă în fața morții a mamei care și-a pierdut fiul sau a celor care au pierdut ființe dragi.
În expoziție pot fi văzute și lucrări ale lui Tonitza, în postură de combatant, și nu de martor, care impresionează prin scenele sale din lagărele bulgărești, unde a fost luat prizonier, în urma înfrângerii suferite de armata română în fața trupelor germane și bulgare, în bătălia de la Turtucaia.
Chipurile ostașilor reflectă cel mai puternic drama și dimensiunea traumatizantă a războiului.
Evenimentele marcante au lăsat urme în memoria artiștilor, reprezentate de lucrări omagiu aduse eroilor căzuți la datorie, adevărate alegorii ale războiului cu semnificații complexe pentru viitoarele generații.
Decorul expoziției este unul gri, sumbru, care duce cu gândul la tranșeele insalubre, redând alături de lucrări atmosfera traumatizantă a războiului.
Operelor aflate în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României li s-au alăturat lucrări aduse de la Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București, Complexul Muzeal Moldova din Iași și Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus” din Ploiești.
Expoziția „Atelier de front. Artiști români în Marele Război” marchează contribuția artiștilor la procesul de formare a memoriei colective în legătură cu Primul Război Mondial și poate fi văzută până pe 28 ianuarie 1918, la parterul Galeriei Naționale. O selecție din această expoziție va fi itinerată ulterior la Roma în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Museo del Risorgimento (Complesso Vittoriano).
Surse:
Din textele explicative ale expoziției